O situație dramatică a României reiese din studiul KWLG privind colectarea și procesarea plasmei umane în România și alte state europene, dar și câteva direcții ce merită urmărite pentru evitarea unor noi crize naționale.

Câteva detalii privind datele din studiul pe care vă invităm să îl citiți/descărcați în format .pdf la hyperlink-ul de mai sus:

• între 20.000-60.000 litri de plasmă este “aruncată” anual, în contextul în care nevoile României sunt apreciate la 200.000 litri de plasmă/anual.
• se importă masiv produse derivate din plasmă (deși majoritatea ţărilor europene au dezvoltat sisteme de colectare şi prelucrare locală a plasmei umane, asigurând parțial cantităţile necesare consumului intern).
• circa 50 de centre private de colectare a plasmei, auditate şi autorizate la nivel european, ar putea asigura 1.000.000 litri de plasmă, din care se pot exporta 800.000 litri după acoperirea necesarului intern.
• realizarea unei fabrici de fracționare a plasmei ar conduce la un preț mai mic pentru produsele rezultate și o accesibilitate mai mare pentru pacienții români.