Pentru că încă este un concept nou pentru piața de business românească, am preluat și tradus din Investopedia/Business Essentials, prezentarea a ceea ce înseamnă, pe scurt, Competitive Intelligence.

Sigur, definiția spune doar pe jumătate cum te poate ajuta Competitive Intelligence-ul, iar pentru soluții personalizate, majoritatea din experiența noastră de până acum, frecvent instrumentele și metodologia de lucru au nevoie de creativitate pentru a răspunde unor nevoie punctuale concrete ale clientului.

Așadar ce este competitive intelligence (CI)?

CI, concept identificat uneori și prin corporate intelligence se referă la abilitatea de a colecta, analiza și folosi informații despre competitori, clienți și alți factori cheie din piață, în scopul de a obține avantaje competitive. CI este important deoarece permite business-urilor să înțeleagă mediul competitiv în care activează și provocările acestuia.

De reținut:

• CI se referă la abilitatea de a colecta/obține și folosi informații privind factori ce influențează avantajele competitive ale unei companii.
• Organizațiile analizează datele colectate și dezvoltă practici de business eficiente pe baza concluziilor.
• CI poate fi clasificată prin orientarea pe termen scurt (pe un criteriu unic), ca tactic sau ca strategic.
• Colectarea de date este un proces mult mai complicat decât simpla efectuarea a unor căutări simple pe Internet.

Cum funcționează?

Prin definiție, CI asamblează informații procesate (în sensul de actionable), colectate de o manieră eficientă și etică, din diverse surse publice și non-publice. La modul ideal, o afacere reușește să performeze în acest domeniu prin actualizarea eficientă a unei imagini detaliate a pieței în care activează, astfel încât e capabilă să anticipeze și să răspundă oricărei provocări și probleme încă înainte ca acestea să apară.

CI depășește și simplul ”cunoaște-ți inamicul”. Mai degrabă, e un exercițiu de inteligență creativă prin care se accesează detalii ale planurilor de afaceri ale competitorilor, inclusiv clienții acestora și piețele pe care activează. De asemenea, o altă componentă este analiza unei varietăți vaste de facturi disruptori, iar o alta relevă care poate fi impactul asupra distribuitorilor, acționarilor și cum noi tehnologii pot invalida orice proiecție viitoare.

În cadrul fiecărei organizații CI poate însemna lucruri diferite, din perspectiva beneficiarilor individuali sau departamentali. De exemplu, pentru un agent de vânzări, CI se poate referi la sfaturi tactice despre cum să negocieze anumite contracte lucrative. Pentru top management, CI poate însemna perspective valoroase și unice ce pot fi utilizate pentru creșterea cotei de piață împotriva unui competitor direct.

Natura CI diferă în funcție de companie, de industrie, de circumstanțe și de o sumă întreagă de factori. De exemplu, companiile asupra cărora legislația poate avea un impact major au nevoie de informații privind potențiale modificări pentru a putea construi scenarii și a nu fi luate prin surprindere.

Generalizând, pentru toți, scopul final al CI este acela de a susține luarea unor decizii pentru îmbunătățirea performanțelor prin informații actuale și corecte, prin identificarea riscurilor și oportunităților înaintea ca acestea să devină realitate. Cu alte cuvinte, CI ajută business-urile să nu fie luate pe nepregătite.

Tipuri de CI

Desigur, se poate discuta și de o tipologie a CI, activitățile putând fi, în general, diferențiate în două mari categorii: 1) CI tactic – încearcă pe termen scurt să ofere soluții pentru creșterea cotei de piață sau a profitabilității și 2) CI strategic – se construiește pe termen lung, focusându-se pe oportunități și factori de risc la adresa afacerii.
În ambele cazuri, CI diferă de spionajul corporatist sau industrial, care apelează la metode non-etice sau chiar ilegale pentru a obține avantaje competitive.

Considerații speciale

Deși majoritatea companiilor pot afla astăzi online date despre competitorii lor, CI merge mai departe de acest aspect. Doar o parte din activitățile de CI implică colectarea de informații din mediul online.

Un studiu tipic de CI include analiza din surse diferite:

• new media,
• interviuri cu clienți și competitori,
• puncte de vedere ale unor experți,
• conferințe și târguri,
• resurse guvernamentale
• alte date publice

Dar sursele de colectare sunt mai degrabă doar un punct de plecare. CI poate include analiza extinsă a asociaților unei companii, principalii distribuitori și furnizori, precum și clienți.

O dovadă a importanței CI poate fi considerată și înființarea în 1986, în SUA, a Sociecity of Competitve Intelligence Professionals (SCIP). Organizația nonprofit reunește medii academice, ale experților din varii industrii, medii guvernamentale, instrumente de suport pentru decidenți și capacități avansate de analiză colectivă.

Sursa: investopedia.com

Sursa foto: pixabay.com