Despre counterintelligence și alte realități ambivalente – LinkedIn

KWLG - We know > Blog > Blog > Despre counterintelligence și alte realități ambivalente – LinkedIn

Despre counterintelligence și alte realități ambivalente – LinkedIn

William Evanina, Directorul Centrului naţional pentru securitate şi contraspionaj a declarat recent că autoritățile din China folosesc conturi false pe LinkedIn (create de persoane care colaborează cu serviciile secrete ale acestei țări) pentru a recruta cetăţeni ai Statelor Unite. Acoperirea era aceea de head-hunting. Oficiali din Germania și Marea Britanie avertizaseră la rândul lor asupra acestui pericol.

În același articol Reuters se menționează că Rusia, Iran și Coreea de Nord ar utiliza, de asemena, LinkedIn și alte platforme pentru a identifica ținte pretabile pentru recrutare.

Articolul poate fi consultat aici.

Utilizarea rețelelor de socializare în astfel de scopuri nu mai e de mult un element de noutate. Mai mult, chiar și specialiștii HR le folosesc pentru a identifica persoanele pretabile unor anumite job-uri.

Bineînțeles că nu acum au conștientizat oficialii americani sau germani sau britanici această realitate. Și același bun-simț ne spune că au identificat la rândul lor potențialul platformelor de socializare în aceleași scopuri.

De ce, totuși, această neobișnuită declarație publică a unui oficial de rang înalt în intelligence-ul american?

O primă explicație ar putea fi cea oficială: demersurile unor servicii de informații sunt din ce în ce mai agresive și da, utilizatorii chiar ar trebui să aibă permanent în vedere motivația din spatele contactării lor. Asta nu înseamnă să devenim absurd de suspicioși, ci doar să ne păstrăm trează vigilența. Bineînțeles, nu vorbim aici doar despre a ne proteja de “acroșarea” de către servicii de informații străine (aspect din ce în ce mai plauzabil pe măsură ce funcția „țintei” este una mai importantă, iar domeniul în care activează aceasta – mai “ofertant” pentru informații sensibile), ci și despre business/corporate counterintelligence (ca măsură de protecție împotriva spionajului economic).

Spionajul economic s-a mutat în ultima perioadă în cyberspace, unde este considerat de către cei care îl derulează mai puțin riscant decât cel tradițional. Pentru a răspunde adecvat acestor tehnici de colectare a informațiilor, sunt necesare activități de business/corporate counterintelligence, pentru identificarea vulnerabilităților și a amenințărilor și adoptarea unor măsuri adecvate de reducere a acestora. Implementarea unui astfel de proiect presupune ca etape majore: evaluarea riscului de a fi ținta unor activități de spionaj; fundamentarea unui program de business/corporate counterintelligence; identificarea capabilităților necesare; implementarea propriu-zisă a programului (conform unui document emis de oficialitățile SUA în domeniul contraspionajului – Office of the National Counterintelligence Executive).

Un alt motiv credem că ar putea fi acela de a justifica în spațiul public, o dată în plus, programul SUA de creștere a taxelor la importurile provenite din China (pe principiul des utilizat în politica americană “suntem atacați și nu facem altceva decât să ripostăm”), după ce decenii la rând Washingtonul a condamnat public restricțiile comerciale și a promovat liberul schimb. Oficialitățile chineze au depus recent plângere la Organizația Mondială a Comerțului față de tarifele respective și unii economiști preconizează că va avea câștig de cauză.

După cum se cunoaște, SUA reprezintă cea mai mare piață de export pentru statul chinez, iar măsurile administrației americane au început deja să afecteze economia acestuia. În acest context, catalogat de media drept “război economic”, oficialii de la Beijing au anunțat că scopul principal este reprezentat acum de menținerea stabilității economice, în ciuda “noilor probleme și provocări” (conform agenției de știri Xinhua).

sursa foto: http://atimes.com/